Am primit, pe e-mail, o foarte interesantă povestioară…
Un profesor de economie de la un colegiu a declarat că nu a picat vreodată pe cineva la examen, dar a picat odată o grupă întreagă. Acea clasă a insistat că socialismul este funcţional şi că nimeni nu ar trebui să fie sărac şi nimeni bogat, toata lumea EGALĂ! Profesorul le-a spus: “OK, vom face în grupa aceasta un experiment. Se va face media tuturor notelor şi fiecare va primi aceeasi notă, astfel încât niciunul nu va pica şi niciunul nu va primi nota 10.”
După primul test, notele au fost adunate şi împărţite la numărul de studenţi şi toţi au primit câte un 8. Studenţii care au studiat intens au fost supăraţi, dar cei care au învăţat mai puţin au fost bucuroşi peste măsură.
Cum cel de-al doilea test se apropia, studenţii care studiaseră puţin au învăţat şi mai puţin, iar cei care studiaseră mai intens şi-au spus că şi ei vor o “pomană”, aşa încât şi ei au studiat mai puţin. Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.
Când a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4, deoarece au apărut certurile, acuzaţiile, ura şi nimeni nu a vrut să înveţe pentru beneficiul altuia. Spre marea surpriză a studenţilor, toţi au picat. Profesorul le-a spus că socialismul va dispărea în final deoarece atunci când recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar când statul nu mai acordă acea recompensă, nimeni nu va încerca să aibă succes.
În concluzie: “Nu se poate legifera ca săracul să fie liber, iar bogatul în afara libertăţii. Ceea ce primeşte o persoană, fără a munci pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul ei, nu primeşte recompensa cuvenită pentru ceea ce a muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fără să fi luat mai înainte de la altcineva. Când jumătatea care a muncit realizează că nu are sens să mai muncească, pentru că alţii sunt beneficiarii muncii lor, atunci acesta este sfârşitul oricărei naţiuni. Nu poţi multiplica bogaţia divizând-o.”
